Reafirmarea valorilor româneşti VI

 informatii preluate de pe wikipedia

Vladimir Cosma
(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni.
După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar),^[1] în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare.
 În iunie 2009, Vladimir Cosma a dirijat, în premieră mondială, în Biserica “Sainte-Madeleine de Béziers”, cantata “1209”, pentru soprană, recitator, cor de copii și orchestră, pe care a compus-o cu prilejul centenarului “Masacrului de la Béziers”.
În paralel, s-a consacrat dirijării și rescrierii propriilor compoziții muzicale pentru film, în scopul de a fi interpretate în afara sălilor de cinematograf, în cadrul concertelor de muzică simfonică. A dat intre altele un concert la Geneva cu "L'Orchestre de la Suisse Romande" in 2003, o serie de concerte cu "L'Orchestre National de Lyon" in acelasi an, trei concerte la Paris, in sala "Le Grand Rex" in 2005, un concert excepțional cu "L'Orchestre National de l'Ile-de France" la Teatrul Chatelet din Paris in 2010.
Dirijează mari orchestre simfonice în Franța și în străinătate, în compania unor soliști prestigioși ca Ivry Gitlis, Vadim Repin, Wilhelmenia Fernandez, Silvia Marcovici, Patrice Fontanarosa, Jean-Luc Ponty, Didier Lockwood, Stanciu Simion “Syrinx”, Philip Catherine.
În anul 2009, a apărut la editura "Hors Collection" o carte de interviuri cu Vincent Perrot, intitulată "Vladimir Cosma comme au cinéma", și de curând, o antologie discografică a compozitorilor pentru film, regrupând 91 de benzi originale integrale în două volume.
În 2010, postul de televiziune France 3 i-a consacrat două seri difuzând concertul de la Teatrul Chatelet și un film documentar intitulat "Vladimir Cosma Intime".
Vladimir Cosma a primit două premii Cézar pentru "Cea mai buna muzica de film": "Diva" (1982) si "Le Bal" (1984), apoi doi 7 d'Or pentru "Cea mai buna muzica TV" în 1986 și 1991 și diferite premii și distincții în Franța și în lume.
Vladimir Cosma a obținut numeroase Discuri de Aur și Platină în întreaga lume: Franța, Germania, Japonia, Anglia, Elveția, Belgia, Italia, Olanda, Scandinavia, etc.).
Vladimir Cosma este Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare, Mare Ofițer al Meritului Cultural Român și Comandor al Ordinului “ Des Arts et des Lettres”.

 Silvia Marcovici
(n. 30 ianuarie 1952, Bacău) este o violonistă româncă de origine evreiască. În 1976 a emigrat în Israel și a dobândit cetățenia israeliană. În prezent ea trăiește în Franța.
 Silvia Marcovici s-a născut la 30 ianuarie 1952 la Bacău ca fiica a lui Avram Marcovici și a lui Ana, născută Katz.
A studiat vioara la Bacău și la București cu Harry Coffler si ulterior cu Ștefan Gheorghiu, care i-a fost dascăl de la vârsta de 12 ani. A cântat pentru prima oară în public la vârsta de 13 ani. În 1969 a dobândit al doilea Grand Prix la prestigiosul concurs Marguerite Long /Jean Thibaud, în acel an nefiind atribut premiul întâi.
 În anul 1976 Silvia Marcovici a emigrat în Israel din România, care se afla pe atunci în plin regim comunist. Emigrarea i-a permis un avânt în cariera internațională, fără vreun impediment politic. La începutul anilor 1980 ea s-a stabilit in R.F.Germania, unde a devenit profesoară la Musikhochschule din Saarbrücken; a predat de asemenea și la Academia de muzică a lui Tibor Varga din Sion, Elveția. În ultima vreme, predă la facultatea de muzică a Universității de arte din Graz, în Austria.
Silvia Marcovici a cântat cu mai multe orchestre din Europa și SUA: The Philarmonia, Royal Philarmonic Orchestra, Royal Concertgebouw Orchestra, Orchestra Natională a Franței, Orchestra simfonica a Academiei Santa Cecilia, New York Philarmonic, Chicago Simphony, Cincinnati, Atlanta, National Simphony (Washington D.C.), Philadelphia Orchestra, etc. Silvia Marcovici a lucrat cu dirijori faimoși ca Zubin Mehta, Claudio Abbado, Sergiu Comissiona, Placido Domingo, Riccardo Muti, Mstislav Rostropovici.
Concertează cu regularitate în America de Nord și America de Sud, Europa, Japonia, Israel. Cântă cu o vioară Albani, fabricată în jurul anului 1800.
Este căsătorită cu violonistul Diego Pagin, locuiește la Strasbourg și are doi copii. Împreună cu aceștia, Sarah (soprano) și Aimo (pian) susține adesea concerte în Franța, Elveția sau România.

 Mariana Nicolesco
(n. 28 noiembrie 1948, în comuna Găujani, județul Giurgiu) este o soprană de origine română.
 Mariana Nicolesco a terminat Școala de Muzică din Brașov cu Concertul pentru vioară de Bruch, s-a înscris la Secția Canto a Conservatorului din Cluj și a dobândit prin concurs o bursă de studii la Conservatorul Santa Cecilia din Roma, unde a studiat cu Jolanda Magnoni, lucrând apoi cu Rodolfo Celletti și cu Elisabeth Schwarzkopf.
După ce a câștigat în 1972 Concursul Internațional Voci Rossiniane, organizat la Milano de Radioteleviziunea Italiană, RAI, a fost invitată de dirijorul american Thomas Schippers să debuteze la Cincinnati în rolul Mimi din La Bohème de Puccini, fapt care a marcat începutul carierei sale internaționale.
 În Anul Internațional George Enescu proclamat de UNESCO în 2005, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor român, Mariana Nicolesco prezintă în premieră mondială integrala liedurilor compuse de acesta în interpretarea laureaților Concursului Național al Liedului Românesc. Aceste capodopere au fost cântate apoi în Concerte Extraordinare la Expoziția Universală de la Aichi în Japonia, la Nagoya și Tokio, la Praga, Paris, Roma și New York. Integrala liedurilor lui George Enescu a fost publicată cu această ocazie în CD și DVD. Aceste evenimente au fost menționate în presa muzicală internațională de la Orpheus din Berlin la Amadeus de la Milano.
Membră a Juriului Concursului Internațional Schubert și Modernitatea organizat de Universitatea de Muzică și Arte din Graz, Austria (2003, 2006).
În cadrul Anului Internațional Mozart 2006 oferă la Opera și la Conservatorul din Lausanne o serie de Cursuri de Măiestrie Artistică unor studenți și tineri artiști din Elveția, Italia, Franța, Argentina, Anglia și România.
Inaugurează Cursuri de Măiestrie Artistică la Academia Internațională de Canto din cadrul Universității din Cardiff (2007).
Apare pe coperta ediției noiembrie-decembrie 2007 a revistei Orpheus din Berlin care titrează: «Mariana Nicolesco – Europa cântă cu noi». Revista dedică un amplu articol Festivalului și Concursului Internațional de Canto Hariclea Darclée.
Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, îi remite sopranei Mariana Nicolesco în anul 2008, la Ateneul Român din București, Diploma de Onoare a Fundației Internaționale Omenia, “pentru crearea în România a unei Școli de canto de cel mai înalt nivel european, pentru actele sale umanitare, pentru promovarea toleranței și reconcilierii.”
În 2009, la Opera Națională București au loc premierele absolute pentru România cu Parisina d’Este și cu Gemma di Vergy de Gaetano Donizetti, reprezentații coordonate de Mariana Nicolesco ca și în Salonul de Muzică al Castelului Peleș din Sinaia și în cadrul Festivalului Darclée.
Mariana Nicolesco, “o mare voce a timpului nostru”, a primit în Germania Premiul Special și Medalia Kulturpreis Europa “pentru performanțele sale artistice, pentru calitatea sa de mentor și formator al tinerei generații și pentru rolul excepțional, încununat de succes, pe care-l asumă în relația României cu Europa și a Europei cu România”.

 Angela Gheorghiu
(n. 7 septembrie 1965 la Adjud, județul Vrancea) este o soprană română, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.
 Numele de fată este Burlacu. Sora ei, decedată foarte tânără, se numea Elena Dan (n. Burlacu). Angela a fost căsătorită cu Andrei Gheorghiu, fiul violonistului și profesorului Ștefan Gheorghiu. Actualmente este măritată cu tenorul Roberto Alagna.
 Elevă a Miei Barbu, absolvă Conservatorul din București în anul 1990. În străinătate cântă pentru prima dată la Basel în Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti. Debutează în 1992 la Royal Opera House din Londra cu rolul Zerlina, în Don Giovanni, urmată de Mimì din Boema de Giacomo Puccini, apoi în Adina la Opera de Stat din Viena și la Opera din Hamburg. În 1993 debutează la Metropolitan Opera în Boema. La Royal Opera House (Covent Garden) a triumfat în mult aplaudata Traviata, dirijată de Sir Georg Solti, în 1994, spectacol pentru care, ca să poată fi transmis în direct, au fost anulate programele de la BBC. Spectacolul a fost înregistrat de casa de discuri Decca.
 Pe 28 octombrie 2011 a cântat la gala de redeschidere a Teatrului Balsoi din Moscova, la invitația președintelui rus Dmitri Medvedev (spectacol transmis în direct în cinematografe din toată lumea și online).
La finele anului 2011 apare "Homage to Maria Callas", este o colecție de arii din opere italiene și franceze, programul fiind inspirat de cariera și înregistrările Mariei Callas. Repertoriul care include arii din La Boheme, Faust, I Pagliacci, Il Pirata, Samson et Delilah, La Wally, Carmen, Andrea Chenier, Le Cid, Medea, Adriana Lecouvreur și La Traviata demonstrează înclinația Angelei Gheorghiu pentru rolurile pentru soprana lirică, spinto și pentru mezzo soprana, roluri față de care este puternic legată emoțional. "Habanera" este un duet peste timp al Angelei Gheorghiu cu Maria Callas (folosindu-se o înregistrare a Mariei Callas din 1963).^[1]
 Angela Gheorghiu a primit: “La Medaille Vermeille de la Ville de Paris”, “Officier de l’Ordre des Arts et Lettres” și “Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres” din partea Ministerelor Culturii din Franța și România. În decembrie 2010 i-a fost acordat titlul onorific Doctor Honoris Causa din partea Universității de Arte din Iași și Steaua României, cea mai înaltă decorație oferită de Președintele României.
Discurile sale au fost premiate în nenumărate rânduri cu premii ca: Premiul Grammy, Dyapason D'or, Choc du Monde de la Musique, Premiul Cecillia, Deutsche Schallplattenkritik, Musica e dischi, USA Critics Award, „Premio Zenatello” sau „Echo Klassik”.
Angela Gheorghiu a primit titlul de “Artista Anului” la Premiile Classical Brit în 2001 și 2010.